Un nou concept încearcă să obțină o cotă cât mai mare pe piața construcțiilor de case din țara noastră: case americane. În acest segment piața este divizată în funcție de mai multe categorii determinate de mai mulți factori dintre care amintim: materialele necesare construcției, mărimea locuinței, dacă este cu parter, etaj sau mansardă, sistemele de încălzire folosite dar și zonele din care este importat conceptul. Astfel avem case mari sau mici, din cărămidă sau lemn, cu parter și cu etaj, pe lemne sau cu încălzire centrală, case italiene, case suedeze, case nemțești, case poloneze, case americane etc. . În prezentul material aleg să prezint casele americane. Așa, că să fiu în trend, cu toți importatorii de cuvinte și semne americane, filme și melodii americane sau modă și mâncare americană.
Casele americane, visul românilor care au muncit pe continentul descoperit de Columb
Odată ce a fost posibil, emigrările românilor peste ocean s-au conturat în idei noi pe care aceștia le-au ,,furat’’ de la băștinașii amerindieni. Cei care au rămas acolo s-au identificat cu multitudinea de culturi ce definesc în prezent continentul descoperit de genovezul Cristofor Columb în 12 octombrie 1492. Cei care s-au întors încărcați cu experiența americană au propagat în jur conceptele acestora. Așa a apărut în România conceptul de case americane. Fie că au lucrat în construcții, în baruri, la piscine pentru copii sau în turism și alimentație publică, întorși acasă, mulți și-au dorit și ei o casă ca în America. Cu toate că această țară este definită în special de marile aglomerări urbane din metropolele binecunoscute, zonele ,,country’’ par să fi fost totuși un punct de reper pentru unii români.
Și atunci, dacă a existat cerere pentru case americane a trebuit să se manifeste și oferta. Proiectanții, constructorii și arhitecții au constatat că acest segment de piață nu este suficient de bine acoperit și nici foarte mult promovat așa că s-au interesat, au cules informații și au experimentat visul american pe pământ românesc. Iar dacă au fost mulțumiți de ceea ce a ieșit, proprietarii au împărtășit povestea caselor americane și cunoscuților. Și, cum provarea ,,din gură-n gură’’ este printre cele mai avantajoase, cele câteva cereri s-au transformat în zeci apoi în sute. În acest moment nu există o statistică cu privire la tipurile de case din România clasificate după țara din care provin. Dar există numeroase site-uri cu proiecte pentru case iar acestea le includ și pe cele americane. Mai mici, mai mari, în zone urbane sau rurale, acestea există.
Case americane, din lemn românesc
Majoritatea caselor americane sunt case cu o structură ușoară din lemn, cu ferestre mari, cu încălzire prin ventilație, cu zone verzi în jurul lor și cu terase. Lemnul, ca principal material de construcție prezintă atât avantaje cât și dezavantaje. Printre avantaje se numără prețul, care este cu aproximativ 20% mai mic decât bca-ul, cărămida sau zidăria. Timpul de realizare al acestora este mai mic. Este gata pentru a fi locuită fără a da bătăi de cap foarte mari deoarece nu implică o nivelare a pereților. Lemnul trebuie să rămână lemn și pe exterior și pe interior.
Dezavantajele rezultă din faptul că, dacă nu este tratat, lemnul poate fi atactat de acarieni, nu este rezistent în cazul unui incendiu, este sensibil la umezeală și trebuie îmbinat perfect. Deci este foarte clar că, dacă nu ai găsit un bun meseriaș neaoș care să poată contribui la visul american, rezultatul final s-ar putea să fie unul mioritic. Pe de altă parte, lemnul tratat este ignifug și nu permite apariția acarienilor dar nu mai este ecologic.
Ar mai fi de precizat faptul că lemnul românesc nu are calitatea celui de peste ocean. Acolo, mare parte din cherestea provine din plantații speciale, tipul de lemn cel mai des folosit fiind pinul. În ceea ce privește piața de cherestea uscată și tratată trebuie spus că aceasta este uscată și tratată în condiții stricte de calitate. Casele americane au sisteme de încălzire prin ventilație, cu aport de aer proaspăt și control al umidității, sisteme aproape imposibil de găsit la noi. Casele americane presupun o îmbinare perfectă a lemnului. Pentru ca acest lucru să se poată realiza și în România este esențial să iei în calcul munca meseriașilor. Dacă aceștia nu au specializare în domeniu proiectul nu va putea fi pus în practică cu succes.
În America majoritatea constructorilor de case din lemn sunt dulgheri, denumiți ,,framers’’. La noi nici nu există deocamdată un echivalent pentru cuvântul ,,framer’’. Ia în calcul toate aspectele și mai gândește-te dacă locuința americană în care vrei să locuiești zi de zi nu ar putea lua mai bine forma unei case micuțe și cochete pentru vacanță. Iar dacă pui pe jos rogojină, o decorezi cu mobilă rustică și obiecte autentice din lut casa ta americană ar putea fi un model perfect pentru combinarea cu succes a conceptului american cu ideile strămoșești. Cu puțină imaginație și înclinație pentru estetic rezultatul ar putea fi unul inedit. Ca să fii sigur de alegerile tale dar și de faptul că ideile practice se îmbină perfect cu cele estetice, ia în calcul și opiniile arhitectului. În acest fel vei fi mulțumit de investiția pe care ai făcut-o în micuța ta casă americană.
Case americane, pe structură de metal
O altă variantă a caselor americane este reprezentată ce cele realizate pe o structură ușoară, metalică. Dacă vei consulta site-urile ce promovează casele americane vei afla că specialiștii sunt de părere că locuințele pe structură metalică sunt mai fiabile și conduc la obținerea unor pereți perfect drepți, costurile de construcții sunt reduse, suprafețele utile sunt mai mari iar izolarea termică este superioară unei case americane din lemn. Casele pe structură de metal presupun montarea structurii prefabricatelor ce se efectuează rapid, curat și fără surse de praf sau zgomot. Realizarea fundației poate să dureze mai mult decât ridicarea efectivă a unei case americane pe structură metalică.
Casele americane pe structură metalică sunt de tip ,,open space’’. Construcțiile pe structură metalică sunt folosite cel mai adesea în ridicarea super-marketurilor. Acestea nu impun o existență a pilonilor sau a pereților despărțitori. Prefabricatele se îmbină cu ușurință și de aceea proiectele se finalizează destul de repede. La fel și în cazul caselor americane pe structură ușoară din metal. În cazul acestora din urmă mai trebuie specificat faptul că trebuie să fie foarte bine izolate astfel încât să fie bune conductoare de căldură. În ceea ce privește pereții despărțitori aceștia pot da frâu liber imaginației proprietarului dar și arhitectului însă zgomotele pot fi auzite mult mai bine decât în cazul unei construcții din bca sau cărămidă.
Costurile unei case americane
Ca și în cazul celorlalte tipuri de case, prețul este determinat de materialele de construcții, dimensiunile casei, sitemele de încălzire folosite, respectiv zona în care urmează a fi ridicate. Plata proiectantului sau arhitectului, respectiv a constructorului precum și costurile instalațiilor electrice, sanitare și mobilei trebuie luate și ele în calcul. Dacă ne uităm pe site-urile de specialitate, la capitolul case americane vom observa că prețurile variază de la 30.000 de euro la 55.000 de euro. În funcție de mărime, pot să scadă sau să urce peste acest preț.
De exemplu, pentru o casă americană la cheie cu o suprafață de 83,5 mp din care 77 mp casa și 6,5 mp terasa acoperită, cu șase încăperi, respective living, bucătărie, două dormitoare, baie și hol, prețul poate ajunge la 41.985 euro. Pentru una mai mare, de 109,5 mp suprafață construită, din care 106,5 mp casa și 3 mp terasa acoperită, cu opt încăperi, respective living, bucătărie, dinning, 2 dormitoare, baie, hol și vestibule, prețul poate fi de 51.233 euro. Prețurile pe care le-am oferit sunt orientative. După discuțiile pe care le veți avea cu proiectantul /arhitectul și constructorul veți afla care este prețul aproximatim al casei americane la care visați. Spun aproximativ pentru că, dacă vreți să stați liniștit, este indicat să aveți un buget inițial cu cel puțin 20% mai mare decât costurile stabilite.
Casele americane fără terasă nu sunt case americane
Poate cel mai bun punct de reper pentru ideea de casă americană este filmul Dallas. Am certitudinea că ați auzit cu toții de el și mai știu că, pentru cei trecuți de prima tinerețe, care poate nu au avut ocazia să călătorească în America, imaginea casei americane se raportează, într-un mod involuntar poate, la acest serial. Desigur, că ulterior televiziunile și reportajele de pe canalele de științe au oferit materiale mai aproapiate de ceea ce înseamnă construirea unei case americane însă primul feedback este determinat de informația televizată pe care am primit-o atunci când postul național de televiziune nu avea concurență.
De aceea spun că ideea de casă americană nu este reală dacă nu luăm în calcul și terasele. Fie că sunt cu parter, fie că sunt cu etaj casele americane au terase. Într-o formă mai rustică și casele românești de la țară aveau o formă a unei terase americane. Este vorba despre prispă. Aceasta este terasa autentic românească. Terasele caselor americane sunt mai largi și au o deschidere mai mare. Sunt placate cu marmură sau gresie de o calitate superioară și sunt foarte aerisite. Câteva flori ornamentale, o măsuță și trei – patru scaune definesc terasa unei case americane.
Nicio casă americană fără gazon
Gazonul dimprejurul casei este o altă caracterisică a unei case americane. Acesta trebuie îngrijit permanent, udat și, pentru mai multă culoare, americanii care stau la casă aleg să planteze flori colorate, specifice fiecărui anotimp. Există chiar o cultură în acest sens, întreținerea gazonului și plantarea florilor fiind o adevărată terapie sau un mod relaxant de petrecere a timpului liber. Toate acestea pot fi aplicate cu ușurință și la noi, dacă avem în vedere atât clima cât și solul. Plus nenumăratele soiuri de flori pentru care pământul este foarte plielnic și care se pot înmulți de la un an la celălalt.
Deci, construirea unei case emericane pe pământ românesc nu este o utopie. Trebuie doar să-ți dorești și să găsești cei mai buni meseriași.
O recomandă experiența în funcția de Redactor-Șef al revistelor Planul Casei Mele și Casa Mea.